| |
| termeni gasiti: 109,072 | pagina 1 din 5,454 |
- Chelălăit
- Chelălăit s.n. Chelălăială, • pl. -uri. /v. chelălăi. ◊ chelălăit, -ă adj. Tînguitor, ascuţit şi repetat. Lătratul chelălăit al cîinelui. • pl. -ţi, -te. /v. chelălăi.
- Cirilic
- Cirilic, -ă adj. v. chirilic.
- a
- s.m. invar. I 1 Prima literă a alfabetului limbii române, Expr. De la a la z = de la început pînă la sfîrşit; totul, în întregime. 2 Sunetul corespunzător acestei litere (vocală medială, More…
- a cappella
- a cappella loc.adv., adj.invar. (muz.; despre muzică sau despre formaţii corale) (Care se face) fără acompaniament instrumental (în muzica vocală polifonică începînd cu sec. 18).
- a giorno
- a giorno loc.adv. Ca ziua. Stradă luminată a giorno.
- a patos
- a patos, -oasă adj. Care conţine multă apă, care este îmbibat cu apă; apos. Podelele jucau... sub roatele butcii şi aruncau în sus... stropi de noroi apătos (ghica). • pl. -ost, -oase.
- a piacere
- a piacere loc.adv. (muz.) După plac, după dorinţă, alegînd singur nuanţele de interpretare.
- a posteriori
- a posteriori loc.adj., loc.adv. (filos.; în opoz. cu „a priori") 1 loc.adj. (despre propoziţii) Care exprimă faptul că adevărul sau falsitatea pot fi cunoscute prin referire la More…
- a rebours
- a rebours loc.adv. Din contra, pe dos, invers.
- a tempo
- a tempo loc.adv. (muz.; indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) (Revenind) la acelaşi tempo (de mai înainte); în tactul prescris.
- aalenian
- aalenian, -ă s.n., adj. (geol.) 1 s.n. Primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior. 2 adj. Care aparţine aalenianului, specific aalenianului; care se referă la More…
- ab
- ab-Elem. de compunere „îndepărtare", „separare", „lipsă". • / fr. ab-, abs-; cf. lat. ab, abs „departe de".
- ab absurdo
- ab absurdo loc.adv. La absurd. • / lat. ab absurdo.
- ab initio
- ab initio [abi'nitsio] loc.adv. De la capăt; de la început. • / lat. ab initio.
- ab intestato
- ab intestato loc.adj. (jur.; despre succesiuni) Care se află în situaţia absenţei unui testament, situaţie în care legea reglementează transmiterea bunurilor. • / lat. ab intestato.
- ab origine
- ab origine loc.adv. De la origine, de la obîrşie.
- ab ovo
- ab ovo loc.adv. De la începutul începuturilor.
- aba
- aba interj. (înv.; inprop. interog.) Exclamaţie care exprimă mirarea sau atrage atenţia cuiva. Aba, Dragomire, cînd pleci tu? (CAR.). • /form. expr. ◊ aba s.f. 1 Ţesătură groasă More…
- abac
- abac s.n. 1 Instrument pentru calcule aritmetice elementare, alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate). 2 Tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a More…
- abaca
- abaca s.f. 1 Bananier din Filipine, care are fructele necomestibile şi peţiolurile frunzelor lungi din care se obţin fibre textile. 2 Fibră textilă obţinută din peţiolurile frunzelor acestui More…
| Dictionar explicativ roman | Dex - Dictionar online al limbii romane |
| Despre • Top 10 • Contactaţi-ne |  inceputul paginii |
| © 2008 DexX.ro - Copyright | XHTML | CSS | Gazduire oferita de Ghesi.com | Servere radio | Anunturi |
