A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Â Î Ă Ş Ţ
A A AA AB AC AD AE AF AG AH AI AJ AK AL AM AN AO AP AQ AR AS AT AU AV AX AY AZ
termeni gasiti: 572 pagina 1 din 29
ama
ama interj. (înv.; iron) Zău că..., zău aşa. Poftim! Vă închipuiţi... îmbrăcat husăreşte... Ama! Frumos m-a prinde (ALECS.)
amabil
amabil, -ă adj. 1 (despre oameni) Care este prietenos, binevoitor, politicos. - (despre fapte, atitudini etc. ale oamenilor) Care trădează, exprimă bunăvoinţă, politeţe, prietenie. (adv.) More…
amabile
amabile adv. (muz.; indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) în mod graţios, plăcut.
amabilitate
amabilitate s.f. 1 însuşirea de a fi amabil, prietenos, binevoitor; bunăvoinţă, politeţe. 2 Atitudine sau faptă amabilă. în ultimul timp manifestă faţă de colegi o amabilitate exagerată. 3 More…
amagnetic
amagnetic, -ă adj. (fiz.; despre materiale) Care nu prezintă magnetism. • pl. -ci, -ce.
amalgam
amalgam s.n. 1 (chim.) Aliaj solid sau lichid obţinut prin dizolvarea în mercur a unor metale. 2 Fig. Amestec de elemente disparate, eterogene. Un amalgam de rase. 3 (med.) Material utilizat More…
amalgama
amalgama vb. I. tr. 1 (chim.) A face, a prepara un amalgam. 2 Fig. A amesteca elemente disparate, eterogene. în pagina de ziar erau amalgamate tot felul de ştiri. 3 (lingv.) A amesteca More…
amalgamare
amalgamare s.f. 1 (chim.) Preparare la rece a unui amalgam prin contactul direct al mercurului cu un metal. 2 Fig. Amestecare a unor elemente disparate, eterogene. 3 (tehn.) Procedeu de More…
amalgamator
amalgamator s.n. (tehn.; şi amalgamator centrifug) Aparat pentru extragerea minereurilor aurifere (prin folosirea forţei centrifuge). • pl. -oare.
aman
aman interj., subst. 1 interj. (înv.) Indurare! iertare! 2 subst. Expr. A fi (sau a ajunge) la aman = a fi (sau a ajunge) la mare strimtozre. Filozof de-aşfi simţirea-mi ar fi vecinie la More…
amandea
amandea interj. (înv., reg.) Păzea! Pe ei! Cum le-om zări, amandeape ele!(ALECS.).
amandină
amandină s.f. 1 Prăjitură preparată din ciocolată şi cremă (de migdale). 2 Bomboană în formă de migdală, umplută cu cremă de ciocolată şi tăvălită în cacao. • pl. -e.
amanet
amanet s.n. 1 (jur.) Gaj depus la o persoană fizică sau juridică. Casă de amanet. Loc.vb. A pune ceva amanet -a amaneta, a zălogi. 2 Obiect de preţ lăsat ca garanţie. 3 (înv.) Ostatic. Casă More…
amaneta
amaneta vb. I. tr. (jur.) A lăsa un obiect de preţ ca garanţie în schimbul unei sume de bani. • prezind. -ez. / amanet + -a.
amanetare
amanetare s.f. Acţiunea de a amaneta şi rezultatul ei; amanetat. • pl. -ari. /v. amaneta.
amanetat
amanetat s.n. Amanetare. • /v. amaneta. ◊ amanetat, -ă adj. Care a fost pus amanet. pl. -ţi, -te. /v. amaneta.
amanita
amanita s.f. (bot.) Gen de ciuperci dintre cele mai otrăvitoare, care provoacă intoxicaţii grave manifestate prin semne şi simptome brutale: greaţă, vomă, dureri abdominale, diaree, ducînd More…
amant
amant, -ă s.m., s.f. Persoană cu care o altă persoană (căsătorită) are relaţii de dragoste; iubit; (pop.) ibovnic. • pl. -ţi, -te.
amar
amar, -ă adj., s.n., interj. I adj. 1 (despre alimente, băuturi etc.) Care are gustul caracteristic al pelinului, al fierii, al chininei; (despregust) ca al pelinului, al fîerii, al More…
amara
amara vb. I. tr. (mar.) 1 (compl. indică ambarcaţiuni) A lega cu un cablu de ţărm sau de o altă navă. 2 A fixa un obiect pe o ambarcaţiune astfel încît acesta să nu se deplaseze din cauza More…
Dictionar explicativ roman Dex - Dictionar online al limbii romane
  DespreTop 10Contactaţi-ne inceputul paginii
© 2008 DexX.ro - Copyright XHTML | CSS Gazduire oferita de Ghesi.ro