A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Â Î Ă Ş Ţ
O OA OB OC OD OE OF OG OH OI OJ OK OL OM ON OO OP OR OS OT OU OV OW OX OZ
termeni gasiti: 321 pagina 1 din 17
ob
ob- Elem. de compunere „(în) contra", „în faţă"; „în schimbul".
obadă
obadă s.f. I 1 Fiecare dintre bucăţile de lemn încovoiat care alcătuiesc partea circulară a unei roţi de lemn (la car, la căruţă, la moară etc); ext. partea circulară a unei roţi de lemn More…
obaie
obaie s.f. v. hobaie.
obcină
obcină s.f. 1 (geomorf.) Culme, coamă prelungă de deal sau de munte (cu înălţimea de 1000-1500 m) care uneşte două piscuri şi pe care se ridică, din loc în loc, vîrfuri nu prea înalte; More…
obconic
obconic, -ă adj. (geom.) Care are forma unui con răsturnat. pl. -ci, -ce.
obcordat
obcordat, -ă adj. (biol; despre organe) Care are formă de inimă, cu scobitura în vîrf. pl. -ţi, -te.
obduce
obduce vb. III. tr. (latin.) A acoperi, a înveli. prez. ind. obduc.
obducţie
obducţie s.f. (geol) încălecare a unei plăci terestre suboceanice peste altă placă. g.-d. -iei.
obeadă
obeadă s.f. v. obadă.
obedient
obedient, -ă adj. Care este ascultător, supus; docil; blînd. Faţă de Olguţa, avea gesturile şi sfiala obedientă a lui Kami-Mura de odinioară (TEOD.). sil. -di-eni. pl. -ţi, -te.
obedienţă
obedienţă s.f. 1 Supunere, ascultare. în urma numeroaselor examene de ortodoxie, obedienţă şi devotament, a fost, în sfîrşit, primit în cadrele regulate ale unei armii (E. LOV.). (in More…
obelisc
obelisc s.n. Monument comemorativ de origine egipteană, în formă de trunchi de piramidă cu baza pătrată, alcătuit, de obicei, dintr-un singur bloc de piatră şi acoperit cu inscripţii. Pe More…
obelus
obelus s.n. v. obelă.
obelă
obelă s.f. (în paleografie) Semn, trăsătură ca o linie neagră, care servea la marcarea pasajelor interpolate pe manuscrisele vechi pl. -e. şi obelus s.n.
ober
ober s.m. (îmv.) Chelner-şef. Se plăteşte nu numai ce consumi, ci şi haina neagră şi zîmbetele chelnerilor... şi decoraţia princiară a sălii şi gravitatea oberului (SADOV.). pronunţ, şi More…
oberchelner s
oberchelner s.m. (înv.) Chelner-şef; ober. pl. -i.
oberec
oberec s.n. Numele unui dans popular polonez cu tempo foarte rapid. Melodie după care se execută acest dans. pl. -uri.
oberliht
oberliht s.m. Porţiunea de sus dintr-o fereastră sau dintr-o uşă, avînd deschidere separată şi servind la iluminarea sau la aerisirea unei încăperi. Luminator. pl. -uri. şi obarliht More…
oberst
oberst s.m. (înv.) Colonel. Un soldat... puşcă pe oberstul său (PER.). pl. -i.
oberşter
oberşter s.m. (înv., reg.) Colonel, (înv.) oberst. Francezii... l-au făcut [pe Bonaparte] obîrster, adecă... polcovnic mare (DION.). pl. -i. şi obîrster s.m.
Dictionar explicativ roman Dex - Dictionar online al limbii romane
  DespreTop 10Contactaţi-ne inceputul paginii
© 2008 DexX.ro - Copyright XHTML | CSS Gazduire oferita de Ghesi.ro