Termen cautat: ispasire
Termeni gasiti in dictionare: 7
Dictionar explicativ roman (7)
suflu
suflu s.n. 1 Respiraţie. Să te cuprind de după gît, Să-ţi gust de-aproape suflul pur (CĂL.). Expr. A-şi ţine suflul v. ţine. Zgomot caracteristic, asemănător unui şuierat, produs de…
ispăşenie
ispăşenie s.f. (înv.) Ispăşire. Se puseră pe rugăciuni şi ispăşenie (FIL.). pl. -ii. g.-d. -iei. /ispăşi + -enie.
ispăşire
ispăşire s.f. 1 Răscumpărare a unei greşeli prin suferinţă; expiere, (înv.) ispăşenie. 2 Executare a unei condamnări privative de libertate. 3 Iertare de păcate. pl. -i. /v. ispăşi.
expiaţie
expiaţie s.f. Ispăşire; expiere. • sil. -pi-a-. pl. -ii. g.-d. -iei. şi (înv.) expiaţiune s.f. ◊
expiere
expiere s.f. Acţiunea de a expia şi rezultatul ei; expiaţie, ispăşire. • sil. -pi-e-. pl. -i. /v. expia. ◊
purgaţie
purgaţie s.f. 1 Faptul de a elimina (în mod regulat) materiile fecale; curăţare a intestinelor cu ajutorul unui purgativ, efect provocat de un purgativ. 2 (farm.; înv.) Purgativ. 3…
lustru
lustru s.m. 1 (în antic, romană) Sacrificiu de ispăşire oferit zeilor de cenzorii din Roma, la cinci ani, odată cu încetarea funcţiei lor. Procesiune de purificare rituală a unei întinderi…

  DespreTop 10Contactaţi-ne inceputul paginii
© 2008 DexX.ro - Copyright XHTML | CSS Gazduire oferita de Ghesi.ro