Termen cautat: rîde
Termeni gasiti in dictionare: 97
Dictionar explicativ roman (97)
rîde
rîde vb. III. intr. 1 A-şi manifesta veselia sau satisfacţia (spontan) printr-o mişcare caracteristică a gurii şi a feţei, scoţînd în acelaşi timp sunete specifice, nearticulate şi succesive.…
surîde
surîde vb. III. intr. 1 (despre oameni) A schiţa o uşoară mişcare de alungire a buzelor (ca şi cum ar rîde), însoţită de o expresie specifică a feţei, (de mulţumire, bucurie, satisfacţie…
zîmbi
zîmbi vb. IV. intr. 1 (despre oameni) A schiţa o mişcare uşoară a buzelor, a ochilor, a feţei, ca expresie a unei bucurii sau a unei satisfacţii; a surîde. Zîmbiră între dînşii bătrînii tăi…
cioară
cioară s.f. 1 (omit; la pl.) Nume dat mai multor specii de păsări omnivore, din familia corbului, de mărime mijlocie, cu penajul negru sau cenuşiu, cu ciocul conic şi puternic (Corvus); (şi…
strîmb
strîmb, -ă adj., s.n. 1 adj. (despre obiecte sau despre părţi ale acestora) Care prezintă neregularităţi sau abateri de la forma normală, dreaptă; contorsionat, curbat, deformat, diform. în…
curcă
curcă s.f. Femela curcanului; ext. curcan. De e curcă, Ce se-ncurcă, La revărsatul zorilor, In calea vînătorilor? (ODOB.). (zootehn.) Curcă bronzată = rasă de curci crescută şi în ţara…
nas
nas s.n. 1 (anat.) Parte proeminentă mediană a feţei, în formă de piramidă, situată între obraji, frunte şi gură, servind ca organ de respiraţie şi olfactiv, care este formată din oase şi…
inimă
inimă s.f. I 1 (anat.) Organ muscular, central al aparatului circulator, de formă conică, situat în partea stingă a toracelui, care, prin contracţii ritmice, asigură circulaţia sîngelui în…
cîine
cîine s.m. 1 (zool.) Mamifer carnivor, din familia canidelor, domesticit, folosit pentru pază, vînătoare etc. (Caniş familiaris). (urmat de determ. care arată specia sau varietatea) Cîine…
sănătos
sănătos, -oasă adj. 1 (despre fiinţe, despre corpul sau părţi ale corpului lor) Care se bucură de sănătate deplină, care nu suferă de nici o boală sau infirmitate; teafăr, zdravăn. Nu ne…
barbă
barbă s.f. I 1 Păr care creşte la bărbaţi pe bărbie şi pe obraji. Expr. A şopti în barbă = a spune ceva încet, numai pentru sine. A rîde (sau a-şi rîde) în barbă = a rîde pe ascuns, în…
mustaţă
mustaţă s.f. I 1 (adesea la pl. cu val. de sg.) Păr care creşte (la bărbaţi) deasupra buzei superioare. Expr. A-i rîde (sau a-i zîmbi cuiva) mustaţa - a se bucura. A rîde (sau a zîmbi,…
lacrimă
lacrimă s.f. 1 Picătură din secreţia lichidă, incoloră, sărată, alcalină produsă de glandele lacrimale, care se scurge în afara ochiului, în urma unor tulburări în starea psihofizică a…
nechezat
nechezat adv. Expr. (iron. sau deprec.) A rîde nechezat = a rîde într-un mod asemănător cu nechezatul calului. începu să rîdă nechezat, cu mînie (POPOV.). /v. necheza. ◊ …
ureche
ureche s.f. I 1 (anat.) Fiecare dintre cele două organe ale auzului şi echilibrului, aşezate simetric de o parte şi de cealaltă a capului omului şi al mamiferelor, alcătuite dintr-o parte…
înghesuit
înghesuit s.n. Faptul de a (se) înghesui. /v. înghesui. ◊ înghesuit, -ă adj. 1 (despre obiecte, fiinţe etc) Care este strîns în număr sau în cantitate mare într-un loc…
hohot
hohot s.n. 1 Izbucnire zgomotoasă de rîs sau de plîns. Expr. A rîde (sau a plînge) cu hohot (ori cu hohote, în hohote] = a rîde (sau a plînge) foarte tare, zgomotos. 2 Fig. Zgomot puternic…
baieră
baieră s.f. 1 (mai ales la pl.) Curea (subţire), sfoară etc. cusută sau ataşată la un obiect pentru a-l putea transporta, atîrna, strînge, închide etc. Apucă baierile sacoşei pline şi pomi…
hlizi
hlizi vb. IV. refl. (reg.) 1 A rîde mult, prosteşte, fără rost. 2 A surîde cu subînţeles. 3 (deprec; despre îndrăgostiţi) A se hîrjoni; a cocheta. 4 A se mira; a se holba. prez.ind. -esc. …
galben
galben, -ă adj., subst. 1 adj. De culoarea aurului, a lămîiei etc. De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltăreţele dactile? (EMIN.). Galben-deschis (sau…

  DespreTop 10Contactaţi-ne inceputul paginii
© 2008 DexX.ro - Copyright XHTML | CSS Gazduire oferita de Ghesi.ro