Termen cautat: Regenta
Termeni gasiti in dictionare: 35
Dictionar explicativ roman (33), Dictionar de paronime (2)
ce
ce pron. invar. I (pron. interog.) 1 (înprop. interog. ţine locul cuvîntului aşteptat ca răspuns la o întrebare cu privire la un lucru, la o situaţie, la o acţiune etc.) Ce faci acolo? o…
planetă
planetă s.f. 1 (astron.) Corp ceresc fără lumină proprie, satelit al soarelui, cu o orbită eliptică care se vede pe cer sub forma unui punct luminos din cauza reflectării luminii solare.…
subordona
subordona vb. I. 1 tr., refl. A face să fie sau a fi dependent de cineva sau de ceva; a face să fie sau a fi supus cuiva sau la ceva; a (se) plasa sub conducerea cuiva sau a ceva (în cadrul…
subordonator
subordonator, -oare adj. 1 Care subordonează, care are ceva sau pe cineva în subordine. 2 (gram.; despre elem. de relaţie) Cu ajutorul căruia se exprimă un raport de subordonare; care leagă…
loc
loc s.n. I 1 Punct sau porţiune determinată în spaţiu. In diferite locuri ale oraşului au fost instalate corturi pentru sinistraţi. Meridianul locului v. meridian. Verticala unui loc sau…
indirect
indirect, -ă adj. 1 (despre acţiuni) Care nu se face, nu se obţine direct, ci mijlocit, prin intermediul cuiva sau a ceva. (adv.) Respingerea lui Caragiale nu e formulată ritos, ci...…
mod
mod s.n. 1 Fel, manieră de a fi, de a se manifesta al cuiva sau a ceva; fel, chip în care se efectuează, se desfăşoară o acţiune, o activitate etc. M-a impresionat modul în care ne-a…
regent
regent, -ă s.m., s.f, adj. I 1 s.m., s.f. Persoană care guvernează provizoriu o monarhie, ţinînd locul monarhului în timpul unei regenţe. 2 s.m. (înv.) Director de colegiu. II adj. 1 (gram.;…
regenta
regenta vb. î. tr. A conduce după bunul-plac. prez.ind. -ez.
regenţă
regenţă s.f. 1 Guvernare provizorie, exercitată de una sau de mai multe persoane in timpul minoratului, absenţei sau a bolii unui monarh; perioadă cît durează această guvernare; persoană sau…
epitropie
epitropie s.f. 1 Tutelă. Expr. A rămîne (sau a fi) sub epitropia cuiva sau a fi sub (ori la) epitropie = (despre minori) a fi tutelat. A lua (sau a avea, a ţine) sub epitropie (pe cineva) =…
ori
ori conj., adv. interog. I conj. 1 (cu funcţie disj.) Sau. Ori părerea mă înşală, ori s-a strica vremea... din două una trebuie să fie numaidecît (CR.). (cu nuanţă cop.) Hai să ne jucăm cu…
saluta
saluta vb. I. tr., refl. recipr. A tace un gest sau a rosti o formulă uzuală de politeţe, de respect, de consideraţie, de simpatie etc. la întîlnirea cu cineva sau la despărţire. L-am…
temporal
temporal adj. (anat.) Care aparţine tîmplelor, care se referă la tîmple. o Os temporal (şi subst. n.) = os pereche aşezat de o parte şi de alta a cutiei craniene, în regiunea tîmplelor,…
timp
timp s.n., s.m. I s.n. 1 Moment, coordonată temporală în desfăşurarea unei acţiuni, a unui eveniment, fenomen sau proces; interval. în timpul liber, citesc. (cu determ. în gen. sau…
completiv
completiv, -ă adj. 1 Care complineşte, care serveşte drept complement . 2 (gram) Propoziţie completivă (şi subst. f) = propoziţie subordonată care îndeplineşte funcţia de complement (pe…
cumulativ
cumulativ, -ă adj. Care implică o cumulare; care cumulează. (gram.) Circumstanţial cumulativ = circumstanţial care cumulează un fapt exprimat de altcineva. Propoziţie cumulativă = propoziţie…
pentru
pentru prep. I (introduce un compl. indir.) 1 Introduce un compl. indirect împreună cu care denumeşte: a) Persoana, fiinţa etc. căreia îi este destinată sau i se atribuie o acţiune.…
final
final, -ă adj., s.n., s.f. I1 adj. Care marchează sfîrşitul unei lucrări, al unei acţiuni, al unui eveniment etc; care reprezintă sfîrşitul, care se află la urmă; de (la) sfîrşit. Cauză…
concordanţă
concordanţă s.f. 1 Faptul de a concorda; stare a două sau a mai multor lucruri care concordă; potrivire, acord, corespondenţă. 2 (gram.) Concordanţa timpurilor = ansamblu de reguli…

  DespreTop 10Contactaţi-ne inceputul paginii
© 2008 DexX.ro - Copyright XHTML | CSS Gazduire oferita de Ghesi.ro