Termen cautat: Sui
Termeni gasiti in dictionare: 49
Dictionar explicativ roman (46), Dictionar de proverbe (1), Dictionar de omonime (1), Dictionar de paronime (1)
sui
sui - Elem. de compunere „porc". ◊ sui vb. IV. 1 refl., intr. (despre fiinţe) A se deplasa, a se îndrepta spre un loc mai ridicat; a merge, a se duce în sus, la deal; a…
suire
suire s.f. 1 Acţiunea de a (se) sui şi rezultatul ei; suiş, suit, urcare. 2 Suire pe tron = preluare a domniei de către un monarh. pl. -i. /v. sui.
suit
suit s.n. 1 Suire. 2 Transportare a unui obiect, a unui material etc. într-un loc ridicat. /v. sui.
suiş
suiş s.n. 1 Suire. 2 Concr. Porţiune de teren cu suprafaţa înclinată faţă de planul orizontal, care formează versanţii unor forme de relief; pantă, povîrniş, coastă. Stau înfipţi în suişul…
tron
tron s. n. 1 Scaun, jeţ (sculptat şi împodobit) înălţat, pe care stau regii, împăraţii, suveranii la ceremonii. într-o sală-ntinsă, printre căpitani, Stă pe tronu-i Mircea, încărcat de ani…
scară
scară s.f. I 1 Obiect (portativ) de lemn, de fier, de frînghie etc, format din două bare lungi şi paralele, unite prin trepte paralele transversal, aşezate la distanţe egale, care este…
scaun
scaun s.n. I 1 Mobilă (de lemn, de metal etc), cu sau fără spetează, susţinută, de obicei, de patru picioare şi pe care poate sta o singură persoană. Scaun de tortură (sau de supliciu) = …
teatru
teatru s.n. I 1 Arta dramatică, gen artistic şi literar considerat ca artă a spectacolului scenic; arta de a reprezenta în faţa unui public un spectacol dramatic, muzical, coregrafic etc. …
spate
spate s.n. I 1 (anat.) Partea posterioară a corpului omenesc, de la umeri pînă la şale; spinare. Nu e frumos să stai cu spatele la musafiri. Sac de spate v. sac. Loc.adj. Lat in spate =…
încaleca
încaleca vb. I. 1 tr., refl. A (se) sui călare pe cal sau pe alt animal; a pune sau a sta călare; (înv.) încălăra. Expr. (intr) (înv.) A încăleca în oaste = a pleca la război. A încăleca…
urca
urca vb. I. 1 refl., intr. A (se) deplasa dintr-unloc situat mai jos către unul situat mai sus; a (se) ridica, a (se) sui. M-am urcat tîrziu în casă (CE. PETR.). (tr.; compl. indică fiinţa…
ridica
ridica vb. I. I 1 tr. (compl. indică obiecte grele) A lua de jos şi a mişca în sus (susţinînd cu forţa braţelor, cu spatele etc); a sălta. Făcuse prinsoare... că are să ridice el singur…
podeţ
podeţ s.n. 1 Dim. al lui pod; poduleţ, podişcă, (înv., reg.) podişor, (reg.) podiş, podurel, poduţ. Stejarii cei rupţi sînt podeţe pe rîuri (EMIN.). Secîndură, pod mic, rudimentar, aşezat…
scenă
scenă s.f. 1 Spaţiu special amenajat (de obicei mai ridicat) într-o sală sau în aer liber, unde se desfăşoară reprezentaţii teatrale, concerte; gener. teatru. Scena a rămas goală. Director…
sui-generis
sui-generis adj.invar. Original, particular, unic în felul său.
suitor
suitor, -oare adj., s.f, s.m. 1 adj. Care suie; ascendent. 2 adj. (despreplante) Agăţător. 3 adj. (despre voci, tonuri sau, ext, despre ritmul versurilor) Care are intonaţie crescîndă. 4…
şui, şuie
şui, şuie adj. (pop.; despre fiinţe) Care este subţire, suplu, zvelt. (despre plante) Care este mlădios. (despre obiecte) Care este îngust. pl. şui, şuie. /etimol. nec. ◊…
şuietic
şuietic -ă adj. (reg.; despre oameni) 1 Care este smintit, ţicnit. 2 Care este prost nătîng. 3 Lunatic. pl. -ci, -ce. /şui + - atic.
şuieţ
şuieţ, -iaţă adj. (reg.) Care este subţire; zvelt. pl. -ieţi, -ieţe. /şui + - eţ.
păianjen
păianjen s.m. 1 (entom.; la pl.) Grup de animale din clasa arahnidelor, uneori veninoase, cu opt picioare cefalotoracice, lungi şi subţiri, cu abdomenul voluminos, nesegmentat, care se…

  DespreTop 10Contactaţi-ne inceputul paginii
© 2008 DexX.ro - Copyright XHTML | CSS Gazduire oferita de Ghesi.ro