A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Â Î Ă Ş Ţ
A A AA AB AC AD AE AF AG AH AI AJ AK AL AM AN AO AP AQ AR AS AT AU AV AX AY AZ

audienţă

audienţă s.f. 1 întrevedere (oficială) acordată (la cerere) cuiva de către o persoană care deţine o funcţie de răspundere. Locvb. A primi în audienţă = a acorda (la cerere) o întrevedere oficială unei persoane. A cere o audienţă = a solicita unei persoane oficiale o întrevedere. Restr. Timpul cît durează o audienţă. Audienţa a durat doar cinci minute. 2 Atenţie, înţelegere, interes din partea auditorului (pentru un discurs, pentru un spectacol, pentru un concert etc). Discursul s-a remarcat printr-o audienţă deosebită. Expr. A avea audienţă = a) a trezi interesul unui public numeros; a avea un public numeros; b) a avea influenţă asupra unui număr mare de persoane. Ext. Acceptare entuziastă a ceva; reuşită, succes. A constatat audienţa de care s-au bucurat propunerile sale. 3 Public, auditoriu (la o conferinţă, la un curs, la un concert etc). S-a auzit o voce din audienţă. Număr calculat de persoane care urmăresc un anumit post sau emisiune de radio sau de televiziune. Se fac uneori concesii laposturile de televiziune pentru creşterea audienţei. Indice de audienţă v. indice. 4 (jur.) Şedinţă publică a tribunalului în care sînt ascultate părţile şi pledoariile şi în care este pronunţată sentinţa. • sil. a-u-di-en-. pl. -e. şi (înv.) audienţie, audinţă s.f.
  DespreTop 10Contactaţi-ne inceputul paginii
© 2008 DexX.ro - Copyright XHTML | CSS Gazduire oferita de Ghesi.ro