A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Â Î Ă Ş Ţ
D DA DE DH DI DJ DO DR DU DV DY

drum

drum s.n. 1 Porţiune îngustă şi continuă de teren bătătorit, pietruit, pavat, asfaltat, pe care se merge dintr-un loc în altul, pe jos sau cu un vehicul; cale de comunicaţie. Pe drumul de costişe ce duce la Vaslui Venea un om, cu jale Zicînd în gîndul lui: Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă (ALECS.). Drum-de-fier=cale ferată, (nav.) Drum de halaj (sau de edec) = cale de comunicaţie în lungul unui curs de apă, rezervată circulaţiei mijloacelor de tracţiune care remorchează ambarcaţii. (milit.) Drum de coloană = cale de comunicaţie terestră, sumar amenajată, care permite deplasarea trupelor. Crucea (sau răscrucea, pop., înfurcătura) drumului = intersecţie, (ist.) Drumul sării = (în Ev. Med.) cale de comunicaţie pe care se transporta sarea de la ocnă spre diferite localităţi. Drumul mătăsii = cale comercială care lega China de ţările din Asia Centrală şi Apuseană, (pop.) Drum fără (de) pulbere = apă (curgătoare). Drum de acces v. acces. Drum mare sau drumul (cel) mare v. mare. Drum de tranzit v. tranzit. Drum de ţară v. ţară. Loc.adv. Peste drum = în faţă, vizavi. în drum = a) în mijlocul drumului; b) în calea drumeţilor; c) fig. în văzul lumii. Pe toate drumurile = pretutindeni. Expr. A pune (pe cineva) pe drumuri = a face ca cineva să alerge inutil pentru rezolvarea unor probleme. A bate (sau a păzi) drumul (ori drumurile) sau a umbla (ori a fi, a sta) pe drumuri = a umbla haimana; a vagabonda. (A fi) pe drum = (a fi) gata să vină, să sosească, să apară, să nască etc. A rămîne (sau a ajunge) pe drumuri = a) a rămîne fără adăpost; b) a rămîne fără slujbă, fără mijloace de trai. A fi (de) pe drumuri = a) a nu avea familie, locuinţă stabilă; b) a fi fără rost în viaţă; a fi fără căpătii. A aduna pe cineva de pe drumuri = a adăposti, a ocroti pe cineva. A lăsa (sau a arunca, a azvîrli etc.)pe cineva pe drum (ori pe drumuri) = a) a da pe cineva afară din casă; b) a concedia pe cineva; c) a lipsi pe cineva de cele necesare traiului; a sărăci. A se da din drumul cuiva = a) a se da la o parte, a face cuiva loc să treacă; b) a nu mai împiedica pe cineva în acţiunile sale. A-şi face (sau a-şi găsi, a-şi croi) (un) drum (nou) în viaţă = a) a începe un nou mod de viaţă, o (nouă) carieră; b) a-şi găsi un rost. A-şi face drum = a) a înainta (cu efort) într-o mulţime; b) a-şi găsi pretexte pentru a merge undeva sau la cineva. A ieşi cuiva în drum = a întîmpina pe cineva. A da drumul (cuiva sau la ceva) = a) a lăsa ceva din mină; b) a elibera din...; c) a permite cuiva să intre sau să iasă; d) a desface o cusătură, un tiv (pentru a lărgi sau a lungi o haină). A da cuiva drumul în lume = a) a da cuiva libertatea să plece; b) a lăsa pe cineva de capul lui, a nu mai ţine din scurt pe cineva. A-şi da drumul = a) a coborî; a se avînta; b) a se destăinui; c) a izbucni (într-o avalanşă de vorbe, de ţipete, de plîns etc). A-şi da drumul la gură (sau gurii) = a) a vorbi multe şi de toate; b) a destăinui un secret, (fam.) Pe-aici (sau pe-aci,pe ici) ţi-e drumul! = (exclamativ sau imperativ) pleacă! şterge-o! du-te! A merge (sau a fi, a călca, a nimeri) alături cu drumul v. alături. A se aşterne drumului v. aşterne. A se aşterne la drum v. aşterne. A rămîne cu căruţa în drum v. căruţă. A culege (pe cineva) de pe drumuri v. culege. A-şi deschide drum v. deschide. A veni (sau a umbla) pe drum, nu pe potecă v. potecă. A isepune (cuiva) în drum v. pune. Asta cu punga în drum v. pungă. A-i sta cuiva în drum ori a sta în drumul cuiva v. sta A se strînge (acasă) de pe drumuri v. strînge. A tăia drumul cuiva v. tăia. A-i ţine (cuiva) drumul v. ţine. A ţine drumul (sau drumurile) v. ţine. A nu-l mai ţine drumurile v. ţine. A zvîrli (pe cineva) pe drumuri (sau pe drum) v. zvîrli. Hoţ (sau tîlhar, bandit) de drumul mare = hoţ care atacă oamenii în drum spre a-i jefui. Jaf (sau hoţie) la drumul mare = jaf care se face în văzul lumii. 2 Traseu pe care îl parcurge cineva sau ceva; parcurs, rută, itinerar. Drumul Iaşi-Bucureşti. Drum aerian = traseu al unei linii de navigaţie aeriană, marcat prin instalaţii electrice, radiofaruri, semnalizări la sol etc, care asigură dirijarea avioanelor pe timp de vizibilitate redusă. Drum navigabil = traseu pe care pot circula navele fără a exista pericolul de a atinge fundul apei sau de a se lovi de stînci. Drum maritim = traseu pe care îl parcurg navele pe mări şi pe oceane, determinat de condiţiile de navigaţie. (chim.) Drum liber mijlociu = distanţă mijlocie parcursă de o moleculă de gaz între două ciocniri succesive. Compus: (astron.;pop.; art.; nm. pr.) Drumul-Robilor (sau -Orbilor, -Naşilor, -Rătăciţilor, -Laptelui) = Calea-Lactee. Expr. A apuca (sau a lua) alt drum = a) a merge în altă direcţie; b) a se ocupa de altceva; a se iniţia în alt domeniu. A (se) întoarce pe drumul cel bun = a se hotărî sau a determina pe cineva să revină la un mod de viaţă, la un comportament etc. conform normelor vieţii sociale. A (o) apuca pe drum (ul) (cel) bun v. apuca. A greşi drumul v. greşi. A lumina (cuiva) drumul v. lumina. A-i ţine cuiva drumul legat v. ţine. Fig. Direcţie de dezvoltare a unei acţiuni; a unui proces etc. Evenimentele şi-au urmat drumul firesc. Fig. Ceea ce serveşte pentru atingerea unui scop; cale, metodă, mijloc, procedeu. 3 Deplasare pe care o face cineva într- un loc (mai) îndepărtat (cu un mijloc de transport) pentru a rezolva anumite probleme, în scop turistic etc; ext. călătorie. O să aveţi un drum minunat (SEBAST.). Drum drept = a) călătorie fără ocoluri; b) fig. comportare ireproşabilă. Ultimul drum = drum pe care este condus un mort la groapă. Expr. A-şi căuta (ori a-şi vedea) de drum sau a-şi urma drumul, a-şi lua drumul înainte = a) a-şi continua călătoria, a merge mai departe; b) a nu se amesteca în treburile altora. Drum bun! = urare adresată cuiva care pleacă într-o călătorie. A o întinde (la drum) v. întinde. A se duce pe drum neîntors v. neîntors. A-i da (cuiva) răvaş de drum v. răvaş. A (se) sili la drum v. sili. 4 Traiectorie. 5 (la pl.) Alergătură. Astăzi am făcut două drumuri la bibliotecă. 6 (pop.) Drumul dracului (sau al dracilor) = dans popular care se execută la nuntă, după masa de cununie. Melodie după care se execută acest dans. • pl. -uri.
  DespreTop 10Contactaţi-ne inceputul paginii
© 2008 DexX.ro - Copyright XHTML | CSS Gazduire oferita de Ghesi.ro